Pandemia COVID-19 ne-a reamintit tututor într-un mod dur vulnerabilitățile noastre. Dar virusul a adus în prim plan și o imagine deficitară a politicilor publice și a mediilor noastre de viață, lipsa resurselor umane și a infrastructurii adaptate în domeniul îngrijirii. Abuzul asupra persoanelor în vârstă a crescut și au fost raportate încălcări grave ale drepturilor persoanelor vârstnice.

Deciziile din trecut au pus mulți oameni în vârstă – în special cei care trăiesc în centrele rezidențiale, care au nevoie de îngrijire la domiciliu sau cei care se confruntă cu sărăcia – în situații periculoase, dacă nu chiar mortale, în timpul pandemiei. Situația de astăzi nu este ireversibilă. Politicile naționale și europene pot și trebuie să se completeze reciproc pentru a face sistemele noastre de protecție socială mai robuste și pentru a proteja drepturile omului pe toată durata vieții.

Federația Națională OMENIA a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România se alătură apelului AGE Platform Europe pentru:

• Răspuns național / UE care permite tutur­or să ducă o viață decentă și sănătoasă.
• Răspuns național / UE care permite persoanelor în vârstă să contribuie ca membri cu drepturi depline ai societății.
• Răspuns național / UE care ne protejează și promovează drepturile omului, indiferent de vârsta noastră.

Acesta este dezideratul pe care îl plasăm în viitoarea Carte Verde privind îmbătrânirea propusă de Comisia Europeană și în punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale de care guvernele naționale sunt la fel de responsabile.

Pentru mai […]

În primăvara anului 1991, Organizația Națiunilor Unite consacra ziua de 1 octombrie ca Zi Internaţională a Persoanelor Vârstnice, iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU adopta rezoluţia 46/91 cu titlul “Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi”, principii care consacră dreptul persoanelor vârstnice la hrană, condiţii de locuit şi îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, dreptul de a se exprima şi de a participa la activităţi sociale după pensionare, precum şi accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei.

Din păcate, aceste principii fundamentale sunt deseori încălcate, nu numai în țările din lumea a treia, ci și în cele cu mari pretenții democratice, culturale și sociale. În societatea noastră actuală, modernă și sălbatică, unde primează instinctul de supraviețuire și selecția naturală, discriminarea legată de vârstă a căpătat proporții grave. Bătrânețea nu mai este respectată, liniștită și fără griji. Nu mai reprezintă un privilegiu să fii vârstnic, ci o fatalitate. Cam aici s-a ajuns, dragi seniori.

1 Octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice reprezintă, fără îndoială, un moment de bucurie și de sărbătoare. Totodată, el ar trebui să fie și unul al reflecției asupra condiției vârstnicului, atât la nivel național, cât și internațional. Ce progrese s-au făcut în domeniul drepturilor persoanelor vârstnice, cum s-au îmbunătățit efectiv condițiile de viață ale acestora? Cum au fost implicați în viața comunității […]

Sunt realmente mândru și bucuros să transmit aceste gânduri cu ocazia aniversării a 30 de ani de existență a Federației noastre. Suntem, iată, printre cele mai vechi și active organizații din România, cu un parcurs care a urmărit dezvoltarea, cooperarea cu toți actorii relevanți, ancorarea în realitatea cotidiană a societății și a vârstnicilor, crearea de instrumente și pârghii de susținere între sectoare, comunități, generații.

Misiunea noastră a început la 24 septembrie 1990, când un număr de 8 case de ajutor reciproc au pus bazele unei organizații care să reprezinte interesele caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor în relația cu autoritățile, dar și interesele membrilor individuali, seniorii. În acest demers, la nivel național și local, Federația a ini­țiat colaborarea cu instituțiile relevante din sectorul public – Guvern, Parlament, Președinție, BNR, Patriarhia Română, autorități locale – primării, consilii județene, DGASPC-uri precum și ONG-uri naționale și locale, universități/institute de cercetare, mediul de afaceri, mass-media, persoane fizice care susțin drepturile persoanelor vârstnice.

În tot acest timp, deși numărul asociațiilor membre a fluctuat, în mod constant, peste 1.400.000 de seniori beneficiază de servicii de incluziune socio-financiară, asistență socială și medicală, oportunități de învățare/informare, îmbătrânire activă și socializare. C.A.R.P.-urile au cunoscut o evoluție ui­mitoare prin unificare. Schimburile de experiențe, cele trei manuale de management al casei de ajutor reciproc, platforma online Omenia TV, revista Omenia, conferințele și evenimentele anuale, crearea Centrului de Management și Advocacy, aniversările, aderarea Federației la Platforma Europeană AGE au adus atât de multe elemente comune […]